Simptomele si cauzele anxietatii: tot ce trebuie sa stii

13-04-2021

Ce trebuie să știi despre anxietate





Cu toții experimentăm emoții negative sau gânduri pesimiste. Să-ți faci griji e perfect uman și arată că te preocupă supraviețuirea ta și a celor dragi.


O asemenea stare poate declanșa stresul. Dar suntem croiți biologic să depășim situațiile stresante, cu atât mai mult dacă le identificăm sursa: un task solicitant la muncă, o întâlnire de afaceri importantă, o conferință la care trebuie să strălucim, o vizită la medic.


Pe de altă parte, o stare prelungită de tensiune, a cărei cauză nu poate fi la fel de ușor identificată, se poate transforma în anxietate. Este foarte important să fim capabili să discernem între stres și anxietate și să știm cum trebuie să acționăm în cazul celei din urmă.


Află tot ce trebuie să știi despre anxietate și recâștigă-ți liniștea interioară!


Ce este anxietatea

Anxietatea este mai mult decât stresul. Poate fi interpretată ca un semnal de alarmă pe care propriul organism ți-l transmite după o perioadă prelungită de solicitare.


De asemenea, după perioadele de stres prelungit, glandele suprarenale eliberează „hormonii stresului”, printre cei mai cunoscuți fiind adrenalina și cortizolul.


Această stare poate provoca dereglări hormonale sau tulburări precum anxietatea și depresia.


Din perspectivă psihologică, anxietatea se manifestă ca o stare de neliniște acută, care ne afectează puterea de concentrare, relațiile sociale, modul în care gândim sau modul în care corpul nostru reacționează la anumiți stimuli.


De exemplu, dacă ai programată o întâlnire importantă și ești anxios, corpul tău îți va transmite următoarele semnale: agitație, dureri de cap, nod în gât, senzație de greață. Toate aceste manifestări te deconcentrează de la obiectivul tău și ai tendința să eviți situația pe care creierul o percepe ca fiind periculoasă.


Pe scurt, un creier anxios se focusează mult pe trecut și viitor, anticipând și imaginând scenarii negative, destul de improbabile în plan real.


Dacă te confrunți de peste trei luni cu o stare de neliniște constantă, a cărei cauză reală e greu de depistat, trebuie să iei în calcul riscul de anxietate și să apelezi la ajutorul unui psihoterapeut.


Cele mai comune tipuri de anxietate

Anxietatea are multiple ipostaze, diferite ca manifestare și intensitate. Printre cele mai frecvente tipuri de anxietate se numără:

tulburarea de anxietate generalizată;

tulburarea de stress post-traumatic;

fobia socială;

tulburarea obsesiv-compulsivă.


Tulburarea de anxietate generalizată se manifestă printr-o neliniște permanentă, concentrare diminuată, irascibilitate crescută și o oboseală greu de gestionat. Totodată, apar și tiparele de gândire negative care declanșează sentimente precum îndoiala, vinovăția sau panica.


Această formă de anxietate durează minimum 6 luni și necesită terapie. De cele mai multe ori, disconfortul psihic este însoțit și de manifestări fizice neplăcute precum atacurile de panică. Sentimentul de neputință indus de această stare poate duce și la apariția unei depresii.


Tulburarea de stres post-traumatic este declanșată de evenimente cu puternic impact emoțional și se manifestă prin pierderi de memorie, retrăirea permanentă a episodului traumatizant, coșmaruri și izbucniri  nervoase dese. De asemenea, ajutorul specializat este cea mai sigură cale spre vindecare.


Fobia socială, cunoscută și ca anxietate socială se manifestă prin evitarea interacțiunilor sociale. Atitudinea are la bază teama de respingere sau de a fi judecat greșit. Fobia socială poate fi recunoscută și printr-o serie de reacții fizice precum transpirația abundentă, palpitațiile sau senzația de greață.


Tulburarea obsesiv-compulsivă este o formă de anxietate care ne provoacă prin apariția repetitivă și spontană a unor gânduri iraționale. În psihoterapie, gândurile iraționale sunt denumite și „gânduri intruzive”.


Conținutul gândurilor intruzive este unul negativ, care declanșează un sentiment de panică puternică. De regulă, gândurile iraționale sunt însoțite de atacuri de panică, iar pacientul are tendința să adopte o serie de ritualuri în speranța că va neutraliza efectul gândului nedorit.


De exemplu, dacă tema care îl preocupă pe pacient este igiena, unul dintre ritualuri poate fi spălatul excesiv pe mâini sau dezinfectarea constantă a mediului în care trăiește. În cazul tulburării obsesiv-compulsive, temele pot fi variate, de la frica de anumite afecțiuni, până la teama de moarte sau de alte situații nefericite.


Și în acest caz, psihoterapia și discuția cu un psiholog clinician sunt cele mai sigure variante.


Cum se manifestă anxietatea: simptome și cauze

Probabil ai observat deja că simptomele anxietății sunt atât de natură psihică, dar și fizică. Printre cele mai frecvente simptome se remarcă:

confuzia;

migrenele;

insomnia;

disconfortul abdominal și senzația de greață;

palpitațiile și tahicardia;

senzația de apăsare în piept;

senzația copleșitoare de oboseală;

teama de evenimente imprevizibile și negative;

concentrare scăzută;

apariția unor ticuri nervoase;

un tipar de gândire repetitiv și negative;

irascibilitate crescută.


Anxietatea poate avea cauze genetice și non-genetice. Printre cauzele genetice se regăsesc istoricul familial sau anumite dezechilibre chimice la nivelul creierului.


Cu toate acestea, anxietatea poate fi influențată și de alți factori precum un stil de viață foarte agitat sau un mediu de lucru stresant. În acest caz, anxietatea face echipă bună cu sindromul Burnout care se manifestă printr-o oboseală fizică și psihică de mare intensitate.


Află mai multe despre oboseala cronică și cum o tratezi.


Situațiile traumatizante sau abuzive pot fi alte cauze declanșatoare. Din fericire, o vizită la cabinetul psihoterapeutului aduce pe oricine pe linia de plutire.


Meditația este de mare ajutor, iar un psihoterapeut îți poate furniza tehnicile necesare pentru a medita eficient cel puțin 10 minute pe zi.


Remedii pentru anxietate: Omega Essential

Există multe mituri despre anxietate. Unul dintre ele ne spune că anxietatea nu poate fi tratată fără medicație, dar lucrurile merită nuanțate.


De regulă, medicamentația nu este o variantă pe termen lung. Este mult mai important să discuți cu un psiholog și să depistezi cauza reală care generează anxietatea. Depinde doar de tine cum înveți să te raportezi la factorii care îți produc anxietatea.


Meditația, lectura unor cărți precum „Anxietatea” de Scott Stossel îți pot oferi repere esențiale despre atitudinea pe care trebuie să ți-o formezi față de această stare, atât de comună în secolul nostru.


De un real ajutor este și o alimentație echilibrată și adoptarea unor obiceiuri sănătoase în viața de zi cu zi. De exemplu, începe fiecare zi cu un mic dejun și cu exerciții fizice ușoare.


După cum ai văzut, anxietatea poate fi cauzată de anumite dezechilibre chimice. Nivelul redus de serotonină, cunoscută și ca „hormonul fericirii” este una dintre cauzele sigure ale anxietății și perioadelor de insomnie.


Veste bună este că nivelul de serotonină poate fi reglat prin sport, cât și printr-o alimentație adecvată. Printre alimentele care stimulează producția de serotonină se numără bananele, nucile, spanacul, somonul.


Un ajutor de nădejde pentru echilibrarea alimentației sunt și suplimentele nutritive. Recomandarea noastră este Omega Essential, o alegere inspirată în caz de anxietate pentru că susține sănătatea sistemului nervos, ameliorează anxietatea și depresia și reglează perioadele neregulate de somn.


Indiferent de presiunea pe care o simți, lupta cu anxietatea nu e niciodată pierdută. Amintește-ți de compasiunea față de sine, ai răbdare cu propriul organism și schimbă-ți stilul de viață într-unul sănătos și prietenos față de propriul corp.


Sperăm că articolul nostru despre simptomele și cauzele anxietății este un bun început și îți aduce motivația de care ai nevoie.


Multă sănătate și încredere în tine!

 

Obține 20% reducere!

 

Înscrie-te ca membru Eden Line și primești 20% reducere la toate produsele noastre, pe viață.

 

Click aici-> Mă înscriu!